Investigarea adaptării la schimbările climatice: metode și principii

Acest atelier îi introduce pe participanți în principiile de bază ale adaptării la schimbările climatice. Oferă îndrumări și sfaturi despre investigarea expunerii la impacturile climatice, a vulnerabilităților și a capacităților de adaptare, pe care participanții le pot aplica în propriul context local. Participanții vor înțelege relația complexă dintre schimbările climatice, politicile publice și siguranța societății, precum și potențialele nereguli legate de adaptarea la schimbările climatice.

Activități de instruire

Deschidere (15 minute)

Instrucțiuni pentru trainer

• Captează atenția participanților, dacă este necesar, punând o întrebare sau comentând pe marginea unui subiect, a unei imagini relevante etc.

• Prezintă-te și explică obiectivele atelierului.

• Opțional: Menționează sursa materialului atelierului (Tactical Tech).

• Informează participanții despre agenda atelierului.

• Propune un set de reguli de bază pentru desfășurarea atelierului. Întreabă participanții dacă doresc să modifice aceste sugestii sau să propună altele. Asigură-te că toată lumea le înțelege și este de acord cu ele. Sugestii specifice despre stabilirea regulilor pot fi găsite în Ghidul facilitatorului, secțiunea „Desfășurarea atelierelor”.

Instrucțiuni

• Fă un tur rapid al prezentărilor, cerând participanților să răspundă la câteva întrebări despre ei, despre munca lor și despre așteptările pe care le au de la atelier. În special, întreabă-i dacă sunt interesați să se concentreze pe unul sau mai multe impacturi climatice specifice și notează subiectele menționate, pentru a le putea integra în discuții pe parcursul atelierului, dacă este posibil.

• Notă despre așteptări: Asigură-te că îi întrebi direct pe participanți ce așteptări au de la acest atelier. Acest lucru îți va permite să faci ajustări finale în modul de prezentare a conținutului, dar și să clarifici ce nu va fi acoperit și de ce.

Dacă timpul îți permite, poți include una dintre următoarele întrebări / activități scurte:

• Cere fiecărui participant să aleagă una sau două emoții din „roata emoțiilor” (vezi Anexă: Roata emoțiilor și sentimentelor – The Junto Institute for Entrepreneurial Leadership), pentru a descrie cum se simt în legătură cu tema atelierului. Începe tu, fii sincer și deschis, pentru a încuraja participanții să se simtă confortabil împărtășindu-și sentimentele în grup.

• Alternativ, poți alege un exercițiu de spargere a gheții care îi încurajează pe participanți să fie creativi, desenând răspunsuri sau idei pe o tablă albă online sau, dacă atelierul este offline, ridicându-se și efectuând anumite sarcini. Consultă secțiunea Exerciții de spargere a gheții din Ghidul facilitatorului pentru inspirație.

Introducere în adaptarea la schimbările climatice (40 de minute)

Instrucțiuni

• Cere participanților să împărtășească un caz de dezastru climatic care a avut loc în regiunea sau țara lor:

  • Ce s-a întâmplat?
  • Cum au reacționat?
  • Cum au reacționat autoritățile?
  • Ce s-ar fi putut face mai bine?

• Reamintește participanților că pot alege și un exemplu care nu are legătură cu experiența lor personală sau că pot să nu participe la exercițiu dacă se simt inconfortabil cu întrebarea.

• Ia notițe scurte despre cazurile prezentate de participanți. Este posibil să vrei să revii la unele dintre aceste exemple mai târziu, în timpul prezentărilor sau discuțiilor.

Introducere în adaptarea la schimbările climatice (40 de minute)

Instrumente/materiale

• fișiere partajate (dacă atelierul are loc online)
• coli de hârtie și pixuri (dacă atelierul are loc offline)

Instrucțiuni

Pregătește și susține o prezentare, folosind slide-uri partajate (sau proiectate), care să includă:

Introducerea subiectului:

• Subliniază necesitatea de a înțelege atât factorii naturali (de ex., activitatea vulcanică, variațiile activității solare etc.), cât și cei cauzati de om (de ex., efectul de seră, emisiile de dioxid de carbon sau metan din activitățile umane etc.) care stau la baza schimbărilor climatice.

• Descrie resursele comune pentru a învăța despre știința și impactul încălzirii globale (folosind exemple din lista „Resurse suplimentare” de mai jos). Cere participanților să contribuie cu resurse suplimentare, scriindu-le în chat (dacă sunt online) sau pe o foaie de hârtie (dacă sunt offline), care vor fi plasate într-un fișier / cutie comună și revizuite la finalul atelierului.

• Definește adaptarea la schimbările climatice – procesul de ajustare la efectele actuale sau așteptate ale schimbărilor climatice pentru a reduce impactul negativ sau pentru a valorifica oportunitățile.

• Descrie relația dintre adaptare și atenuare – adaptarea înseamnă gestionarea a ceea ce nu poate fi evitat, iar atenuarea înseamnă prevenirea a ceea ce nu poate fi gestionat.

• Niciun dezastru nu este natural – un dezastru apare atunci când trei factori se întâlnesc:

  • Expunerea la un risc — cum ar fi o furtună, o inundație, un incendiu, un val de căldură sau un cutremur.
  • Vulnerabilități locale — factori fizici, sociali, economici și de mediu care fac un anumit context mai vulnerabil la șocuri externe. De exemplu, în Brazilia, cartierele informale (favelele) sunt adesea cel mai grav afectate de alunecări de teren și inundații rapide, deoarece sunt construite din materiale de slabă calitate, pe pante abrupte și la distanță mare de spitale. În mod similar, în Bangladesh, fermierii sunt mai mult sau mai puțin protejați de politicile locale în fața extremelor climatice, în funcție de genul sau religia lor.
  • Capacități de reacție — abilitatea sau incapacitatea de a reacționa și de a se recupera în urma stresului și șocurilor externe.

• Explică modul în care vulnerabilitățile și capacitățile de reacție sunt influențate de deciziile luate de diferiți actori, inclusiv guverne, municipalități și corporații. Dacă este relevant, ilustrează acest punct folosind exemplele împărtășite anterior de participanți.

• Oferă exemple de investigații anterioare care au analizat fiecare dintre aceste trei componente și relația dintre ele. De exemplu:

  • Expunere

    • O investigație video realizată de Le Monde (în franceză) a explorat modul în care schimbările climatice nu au crescut neapărat numărul total de incendii la nivel global, dar le-au făcut mai intense și mai violente.
    • După inundațiile severe din Germania din 2011, Euronews, Organizația Meteorologică Mondială și Süddeutsche Zeitung, printre alții, au publicat analize și rapoarte de investigație care arătau cum schimbările climatice — prin modificarea precipitațiilor, temperaturilor și umidității solului în Germania — au influențat acest eveniment.

  • Vulnerabilități:

    • O investigație din 2021 realizată de NPR a dezvăluit cum eșecurile politicilor au contribuit la dublarea numărului de muncitori nord-americani care au murit din cauza căldurii extreme la locul de muncă începând din anii ’90, pe măsură ce aceste fenomene devin tot mai intense și frecvente din cauza schimbărilor climatice.
    • În mod similar, The Kontinentalist a analizat modul în care distribuția inegală a zonelor verzi în orașele asiatice face ca anumite părți ale populației să fie mai expuse la temperaturi ridicate decât altele.
    • Acest raport al Human Rights Watch (HRW) evidențiază cum persoanele cu dizabilități și cele în vârstă sunt mai vulnerabile la pericolele climatice, așa cum s-a observat în cazul inundațiilor din Europa din 2021 sau al valului de căldură din Florida din 2017.

  • Capacități de reacție:

    • În 2021, The Washington Post a investigat eșecurile sistematice ale Agenției Federale pentru Managementul Situațiilor de Urgență din SUA (FEMA), dezvăluind că agenția a respins aproape 90% dintre cererile de ajutor pentru acoperirea costurilor de recuperare, a refuzat în mod sistematic sprijinul pentru familiile de culoare din sudul SUA și a întârziat atât de mult finanțarea proiectelor de prevenire încât unele comunități au suferit același tip de dezastru înainte să primească fondurile necesare pentru recuperare. Metodologia lor poate fi consultată aici.
    • Când uraganul Maria a lovit Puerto Rico în octombrie 2017, guvernul a raportat inițial doar 64 de victime. Investigațiile realizate de Centro de Periodismo Investigativo, CNN și The New York Times, printre altele, au scos la iveală un număr mult mai mare de decese.
    • Bangladesh a reușit să reducă semnificativ numărul de victime ale dezastrelor prin implementarea unui set de bune practici, conform unei investigații realizate de The New Humanitarian.

RESURSE:

• Rapoarte ale Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC)
• Ghiduri ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC)
• Curs introductiv: Schimbările climatice – Știința și impactul global

Instrumente/materiale

• Săli de discuții online sau zone separate în sală, mese dacă atelierul este offline.
• Investigarea adaptării la schimbările climatice: Formulare de activități furnizate în Anexă.

Instrucțiuni

• Împarte participanții în grupuri mici (3-5 persoane pe grup) și recomandă-le să desemneze un responsabil pentru luarea notițelor și un prezentator/vorbitor pentru mai târziu.

• Fiecare grup ar trebui să își noteze ideile într-un fișier partajat, pe care îl vor prezenta celorlalți după discuție.

[10 minute]

• Cere grupurilor să discute unul sau două exemple de dezastre care au fost în atenția publicului la nivel local, național, regional sau global în ultimii ani. Pentru fiecare dezastru, trebuie să identifice următoarele componente:

  • pericolul/expunerea,
  • vulnerabilitățile existente,
  • lipsa capacităților de reacție care a permis dezastrului să se producă.

• Roagă participanții să se gândească și la posibile idei sau întrebări pentru investigarea acestor dezastre.

[10 minute]

• La finalul timpului alocat, un reprezentant al fiecărui grup are 1 minut pentru a împărtăși pe scurt punctele principale ale discuției cu ceilalți, în plen, incluzând:

  • Ce dezastre au ales să analizeze?
  • Care au fost componentele acestora (pericol/expunere, vulnerabilități existente, lipsa capacităților de reacție)?
  • Cum le-ar investiga?

Investigarea expunerii la pericole climatice (55 de minute)

Instrucțiuni

Pregătește și susține o prezentare, folosind slide-uri partajate (sau proiectate), concentrându-te pe următoarele puncte:

• Caracteristicile pericolelor climatice :

  • Temperaturile extreme: valuri de căldură, episoade de frig etc.
  • Calitatea aerului și tiparele vântului: furtuni, poluarea aerului etc.
  • Precipitațiile și apa: inundații, alunecări de teren, secetă, incendii de vegetație etc.
  • Riscuri biologice: dăunători, boli etc.

• Menționează că multe dintre aceste pericole sunt monitorizate și modelate aproape în timp real de către oameni de știință și alți experți.

• Prin urmare, există numeroase surse de informații pe care investigatorii le pot folosi pentru a corela schimbările climatice cu realitățile din teren. De exemplu, consultă aceste sisteme de monitorizare climatică din Europa, Africa sau la nivel global.

• Aceste surse pot ajuta și la analizarea modului în care cercetarea și monitorizarea la nivel de experți pot sprijini sau influența deciziile politice și administrative, precum și distribuirea fondurilor către diferite regiuni.

• Investigarea expunerii la pericole climatice presupune, așadar, cartografierea modului în care schimbările climatice au modificat pericolele actuale și cum vor influența pe viitor apariția unor noi riscuri – precum și impactul acestor pericole asupra diferitelor societăți, în funcție nu doar de geografia acestora, ci și de caracteristicile lor socio-economice sau politice, așa cum s-a discutat în secțiunea anterioară.

Instrumente/materiale

• Investigarea adaptării la schimbările climatice: Formulare de activități furnizată în Anexă.
• Conexiune la internet, computere sau telefoane/tablete.
• Săli de discuții online sau mese/zone separate în sală (dacă atelierul este offline).
• Flipchart-uri și creioane (dacă atelierul este offline).
• Un instrument pentru prezentări colaborative sau notițe partajate, cum ar fi un fișier comun, un bloc de notițe digital, sau platforme precum Miro sau Mural (dacă atelierul este online).

Instrucțiuni

• Pregătește în avans un slide sau o coală mare de hârtie cu instrucțiunile și întrebările de mai jos.

• Împarte participanții în grupuri egale, având ca obiectiv un maximum de 4-6 grupuri, pentru a reduce timpul alocat prezentărilor. Dacă atelierul este offline, fiecare grup ar trebui să aibă acces la cel puțin un dispozitiv conectat la internet pentru cercetare.

• Cere fiecărui grup să înceapă prin desemnarea rolurilor, inclusiv: Facilitator, Responsabil cu notițele, Cronometrist, Prezentator / Artist (dacă este necesară o prezentare vizuală) etc.

• Alocă fiecărui grup o resursă din Lista resurselor de date.

  • Alegerea resursei va depinde de interesele și experiența participanților, precum și de pericolele climatice pe care vrei să le evidențiezi (ex. incendii, inundații etc.).
  • Asigură-te că resursa este încă disponibilă la linkul furnizat înainte de începerea exercițiului.
  • Explică clar participanților ce anume trebuie să exploreze în cadrul resursei: întregul site, o pagină web anume sau un set de date specific?
  • Dacă este relevant, cere participanților să folosească resursa pentru un studiu de caz concret, investigând un dezastru recent sau răspunzând la o întrebare legată de adaptarea la schimbările climatice (de exemplu: „Care este țara europeană cea mai expusă la inundații?” / „Au fost mai multe incendii în Brazilia anul acesta sau anul trecut?” etc.)

[20 de minute]

• Cere fiecărui grup să analizeze resursa alocată și să pregătească o scurtă prezentare care să răspundă la următoarele întrebări despre resursa lor:

  • Ce informații conține resursa?
  • Pe ce tip de date se bazează?
  • De unde provin datele? Cine le colectează și le furnizează?
  • Care este acoperirea geografică a datelor?
  • Necesită datele un anumit nivel de expertiză pentru a fi utilizate și înțelese?
  • Pot fi descărcate datele și permit ele procesări suplimentare?

• Participanții ar trebui să abordeze prezentarea ca pe o explicație informală a instrumentului, evidențiindu-i avantajele și posibilele limitări. Să folosească un limbaj simplu și suporturi vizuale, cum ar fi capturi de ecran ale instrumentului, o listă de puncte-cheie sau o hartă conceptuală (mindmap).

[20 de minute]

• După completarea sarcinii, fiecare grup va avea 2 minute pentru a prezenta resursa celorlalți participanți.

• Încurajează-i pe ceilalți să pună întrebări.

• NOTĂ: Dacă sunt prea multe grupuri, poți împărți participanții în două săli (virtuale sau fizice). Jumătate dintre instrumente vor fi prezentate într-o sală, iar cealaltă jumătate în cealaltă sală. În acest caz, asigură-te că există suficienți traineri care să coordoneze activitatea în fiecare sală în paralel și să noteze principalele concluzii, ce ce vor fi apoi împărtășite cu ceilalți.

[10 minute]

• Deschide discuția pentru toți participanții și oferă-le următoarele întrebări pentru reflecție:

  • Pentru ce ar putea fi utile aceste resurse?
  • Când ar putea fi utilizate într-o investigație?
  • În ce scop?

• Încurajează participanții să comenteze asupra utilizării potențiale a fiecărei resurse pentru investigarea expunerii locale la schimbările climatice, dar și asupra posibilelor limitări sau provocări ale fiecărei resurse.

Investigarea vulnerabilităților sociale la schimbările climatice (40 de minute)

Instrucțiuni

Pregătește și susține o prezentare, folosind slide-uri partajate (sau proiectate), care să includă:

• Definește vulnerabilitățile climatice – factorii (pe termen lung, uneori istorici) care fac un anumit context mai mult sau mai puțin rezistent la pericolele climatice. De exemplu, vulnerabilitatea statului Haiti la dezastrele climatice și insecuritatea alimentară provine, printre altele, din moștenirile coloniale, liberalizarea comerțului și defrișările, conform unui articol detaliat publicat de The New Humanitarian.

• Menționează că investigațiile vulnerabilităților climatice pot explora factorii care fac un anumit context mai mult sau mai puțin rezistent la pericolele climatice. De asemenea, ele urmăresc să explice motivele din spatele acestei vulnerabilități.

• De asemenea, notează că vulnerabilitățile climatice trebuie să fie declanșate de pericole specifice, care sunt adesea amplificate de emisii antropogenice (generate / cauzate de oameni) sau de alți factori determinați de activitățile umane.

• Caracteristicile vulnerabilităților climatice:

  • Istorice vs. emergente
  • Fizice / sociale / economice / de mediu
  • Interdependente – deși poate fi util să separi vulnerabilitățile în categorii diferite, în practică acestea sunt rareori complet independente unele de altele. De exemplu, în timpul uraganului Katrina, vulnerabilitățile economice au făcut ca populația cu venituri mici să nu își poată permite să fie adăpostită în zone mai înalte, mai puțin vulnerabile din punct de vedere fizic și ambiental, iar în consecință au fost mult mai afectate când digurile au cedat.

• Definește reziliența climatică - introdu termenul „reziliență climatică” (care va fi folosit și în activitatea următoare) pentru a ilustra relația cu vulnerabilitățile climatice:

  • Reziliența, în acest context, se referă la capacitatea societăților de a face față unui eveniment sau trend climatic periculos, răspunzând sau reorganizându-se în moduri care își mențin funcțiile esențiale, identitatea și structura (pentru referință, vezi Raportul Grupului Interguvernamental de Experți asupra Schimbărilor Climatice: „Schimbările Climatice 2022: Impacturi, adaptare și vulnerabilitate”)
  • În funcție de contextul atelierului, poți include și câteva critici ale conceptului de reziliență. De exemplu, o societate autocratică / nedreaptă poate „menține funcțiile, identitatea și structura esențială” împotriva dorinței populației sale sau chiar poate folosi schimbările climatice ca pretext pentru măsuri autoritare / nedrepte.

• Oferă exemple de investigații și întrebări investigative posibile pentru fiecare caracteristică climatică, pentru a face această secțiune mai practică și tangibilă (vezi Niciun dezastru nu este natural: Cum ar putea investigațiile despre adaptarea la schimbările climatice să facă o diferență pentru exemple).

Instrumente/Materiale

• Săli de grup online sau zone separate pentru grupuri, mese, dacă este offline
• Flipchart-uri și creioane (dacă este offline)
• Un instrument pentru prezentări colaborative / brainstorming, cum ar fi Miro sau Mural (dacă este online)

Instrucțiuni

[15 minute] Activitate de grup

• Împarte participanții în 4 grupuri de 2-6 persoane (sau în funcție de mărimea grupului general).

• Cere fiecărui grup să discute următoarea întrebare și să își ilustreze răspunsurile folosind imagini, meme-uri, desene etc.:

  • Grupul 1 și 2: Cum ar arăta o comunitate rezilientă la schimbările climatice (oraș, sat, zonă industrială, etc.)?
  • Grupul 3 și 4: Cum ar arăta o comunitate vulnerabilă la schimbările climatice?

[15 minute] Debriefing și discuție

• După ce timpul grupurilor s-a încheiat, cere fiecărui grup să își prezinte răspunsurile în fața celorlalți participanți (2 minute pentru fiecare grup). Dacă este relevant, încurajează participanții să abordeze / discute următoarele întrebări:

  • Cum ar arăta o lume fără vulnerabilități climatice? Este acest lucru ceea ce ne dorim?

  • Avem nevoie, de fapt, de un anumit nivel de vulnerabilități? În ce sens?

  • Sunt vulnerabilitățile climatice diferite față de alte tipuri de vulnerabilități? Cum?

• Cum putem reduce vulnerabilitățile climatice? Cum putem ajunge în lumea pe care o dorim? Ce putem face noi, ca investigatori?

• Cum ar fi să evităm complet schimbările climatice?

  • Vulnerabilitățile climatice trebuie să fie declanșate de anumite pericole, care sunt alimentate de emisiile antropogenice (generate / cauzate de oameni). Reducerea emisiilor este, prin urmare, o modalitate de a ne adapta, de a preveni sau „încetini” unele riscuri climatice – această întrebare poate oferi o tranziție către secțiunea următoare („expunere”).

Investigarea capacităților de adaptare la schimbările climatice (45 de minute)

Instrucțiuni

Fă o prezentare scurtă, axându-te pe punctele esențiale:

• Definește capacitățile de adaptare – abilitatea noastră de a rezista și de a ne recupera după șocuri.

• Prezintă cele patru etape ale managementului dezastrelor și întrebările relevante pentru investigație:

  • 1. Mitigare – Măsuri pe termen lung pentru a reduce probabilitatea sau consecințele dezastrelor climatice.

    • Infrastructurile critice (baraje, poduri, rețele electrice, centrale nucleare etc.) sunt bine întreținute și pregătite pentru scenariile climatice viitoare?
    • Fermierii își adaptează tehnicile la schimbările climatice?
    • Sunt implementate sisteme și politici adecvate pentru a coordona managementul dezastrelor și adaptarea la schimbările climatice?

  • 2. Pregătire – Măsuri luate înainte de un dezastru pentru a ne ajuta să facem față mai bine acestuia.

    • Câte măști, radiouri, bandaje etc. sunt în stoc?
    • Adăposturile sunt bine localizate și gata să fie utilizate?
    • Organizațiile sunt pregătite pentru impacturile schimbărilor climatice și au fost implementate aceste planuri?
    • Sistemele de avertizare timpurie sunt în vigoare și funcționează?

  • 3. Răspuns – Măsuri implementate imediat după un dezastru, menite să salveze vieți și să limiteze daunele.

    • Este răspunsul oferit ineficient?
    • Sunt excluse anumite persoane sau grupuri sau li se acordă un tratament preferențial?
    • Răspunsul generează condiții pentru un nou dezastru?
    • Cum impactează vulnerabilitățile pe termen lung, fie ele fizice, de mediu, economice sau sociale?

  • 4. Reabilitare – Eforturi de reconstrucție și recuperare pe termen lung. Când sunt bine dezvoltate, eforturile de reabilitare pot contribui la reducerea riscurilor pentru următorul dezastru.

    • Sunt luate în considerare scenariile de schimbare climatică și riscurile emergente în procesul de reconstrucție?
    • Contractele de achiziții și reconstrucție sunt atribuite într-un mod corect și transparent?
    • Învățăm din dezastrele anterioare și reconstruim mai bine?

Instrumente/Materiale:

• Săli de discuții online sau offline
• Investigarea adaptării la schimbările climatice: Formulare de activități furnizată în Anexă, secțiunea „Investigarea pe baza celor patru faze de management al dezastrelor”

Instrucțiuni

[3 minute] - Reflecție individuală

• Cere participanților să reflecteze individual asupra următorului scenariu (sau o variație mai relevantă pentru contextul / regiunea / subiectul participanților etc.):

  • „Găsești o carte care menționează inundațiile teribile care au distrus jumătate din orașul tău acum 70 de ani – un eveniment despre care nu ai auzit niciodată. Intrigat, începi să cercetezi mai mult și să discuți cu experți locali în climatologie. Aceștia confirmă inundațiile istorice și îți spun că acest tip de eveniment – care de obicei se întâmpla o dată la 100 de ani – este probabil să devină mai frecvent și mai intens din cauza schimbărilor climatice. Decizi să investighezi dacă orașul tău este pregătit să facă față următoarelor inundații.”

[20 de minute] - Activitate de grup

• Împarte participanții în 4 grupuri de dimensiuni egale, fiecare reflectând cele patru faze: mitigare, pregătire, răspuns, reabilitare.

• Atribuie fiecărui grup o fază a managementului dezastrelor și cere-le să:

  • scrie 3-5 măsuri care ar trebui să fie implementate în orașul lor, pe baza scenariului dat, pentru mitigare / pregătire / răspuns / recuperare în urma inundațiilor.

• Lângă fiecare măsură, cere-le participanților să prezinte o modalitate potențială de a investiga dacă această măsură este implementată sau nu, cât de multe fonduri au fost alocate, dacă poate avea efecte secundare negative etc.

[12 minute] - Prezentare

• După expirarea timpului, cere fiecărui grup să prezinte în 3 minute măsurile identificate și modalitățile de investigare a acestora în fața celorlalți participanți.

[5 minute] Debriefing

• După prezentări, încurajează participanții să pună întrebări, să comenteze și să își împărtășească propriile experiențe.

• Sublinează câteva dintre punctele-cheie care au apărut în urma prezentărilor.

Încheiere (20 de minute)

Instrucțiuni

Fă o scurtă prezentare, incluzând:

• Încheie atelierul și rezumă conținutul acestuia, inclusiv principalele descoperiri sau aspecte care au apărut în urma exercițiilor și discuțiilor de grup.

• Menționează că, deși investigarea adaptării la schimbările climatice poate fi realizată în mai multe moduri, o investigație care nu ia în considerare expunerea la pericole, vulnerabilitățile și capacitățile de adaptare riscă să omită elemente semnificative ale cazului.

• Menționează că aceste tipuri de investigații pot fi realizate la diferite niveluri (municipalitate, regiune, țară, etc.), precum și la nivel transfrontalier.

• Parcurge conversația sau „cutia de resurse” și menționează/discută orice instrumente sau resurse suplimentare sugerate de participanți. Colectează resursele și distribuie-le participanților după atelier.

Instrumente/Materiale

• Tablă de desen / slide / tablă comună, cum ar fi Miro sau Mural (online)
• Tablă / foi de flipchart, post-it-uri, markere (offline)

Instrucțiuni

• Cere participanților să creeze un poster cu idei esențiale, împărtășind răspunsurile lor la următoarea întrebare pe tabla partajată / tabla de desen:

  • Care sunt cele mai importante idei pe care le-ai desprins din acest atelier?

  • Alternativ sau suplimentar, în funcție de contextul grupului, poți întreba: „Care este subiectul/prima întrebare pe care vrei să o cercetezi mai departe după acest atelier?”

• Oferă participanților câteva minute pentru a scrie și/sau desena gândurile lor și pentru a citi gândurile celorlalți.

Debriefing

• Sublinează câteva dintre punctele de pe tablă.

Instrumente/Materiale: Nu sunt necesare materiale.

Instrucțiuni

• Realizează o revizuire rapidă a sesiunii. Fiecare participant ar trebui să spună:

  • un lucru pe care l-a considerat foarte bun la această sesiune și
  • un aspect pe care l-ar îmbunătăți pentru data viitoare.

• Încurajează participanții să pună întrebări sau să ofere sugestii finale.

• Împărtășește informațiile de contact, dacă este relevant, și detaliile despre pașii următori.

Resurse suplimentare

Resurse generale:

• Comitetul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice: Organism interguvernamental al Națiunilor Unite responsabil pentru avansarea cunoștințelor despre schimbările climatice induse de om.
• Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice: Cadru pentru stabilirea de tratate internaționale pentru reducerea schimbărilor climatice.
• Carbon Brief: Site web din Marea Britanie care acoperă cele mai recente evoluții în știința climatului, politica climatică și politica energetică.
• Schimbările climatice: știința și impactul global: Curs online gratuit care acoperă știința și impactul global al schimbărilor climatice.

Cercetări, articole și ghiduri:

• Carbon Brief, un site care acoperă cele mai recente dezvoltări în știința schimbărilor climatice, politica climatică și politica energetică.
• Criza climatică – Idei pentru jurnaliștii de investigație: un ghid realizat de Global Investigative Journalism Network (GIJN).
• Climate Adapt: platforma europeană pentru Adaptarea la Schimbările Climatice.
• Acoperirea schimbărilor climatice: un workshop pentru jurnaliști: găzduit de Fundația Nieman în martie 2020 – include o serie de sesiuni înregistrate de workshop-uri cu cercetători, activiști, jurnaliști și oameni de știință.
• Glosar de termeni utili, de la Comitetul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change).
• Inside Climate News: site care raportează despre crizele climatice.
• Prevention Web: platformă globală de schimb de cunoștințe pentru reducerea riscurilor de dezastre și reziliență, întreținută de Biroul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre.
• [Raportarea adaptării la schimbările climatice](http://reportingonclimateadaptation.org/resources/): ghiduri de raportare, știri, resurse.
• Raportarea fenomenelor meteorologice extreme și a schimbărilor climatice: un ghid pentru jurnaliști: ghid de raportare realizat de World Weather Attribution.
• World Weather Attribution: oferă evaluări asupra rolului schimbărilor climatice în urma evenimentelor extreme.

Rețele Colaborative și Organizații

• The ARENA Climate Network
• Climate Tracker
• The Environmental Investigative Forum
• The Earth Journalism Network
• Covering Climate Now
• Oxford Climate Journalism Network

Contactează-ne

Te rugăm să ne contactezi la Dezvăluirea invizibilului dacă:

• ai întrebări despre acest plan de atelier și liniile directoare pentru facilitare,

• folosești acest plan de atelier și vrei să împărtășești feedback și sugestii care ne pot ajuta să îl îmbunătățim,

• adaptezi planul de atelier la un context specific și vrei să ne împărtășești rezultatele,

• vrei să sugerezi noi activități, sfaturi sau exemple care pot fi adăugate la acest atelier,

• vrei să împărtășești expertiza ta și să colaborezi cu noi la dezvoltarea și testarea unor noi ateliere.

Contact: eti@tacticaltech.org (Cheie GPG / amprentă: BD30 C622 D030 FCF1 38EC C26D DD04 627E 1411 0C02).

Credite și licențiere

CC BY-SA 4.0

Acest conținut este produs de proiectul Dezvăluirea invizibilului al Tactical Tech și este licențiat sub o licență Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International license

• Autorul atelierului: Léopold Salzenstein

• Design instrucțional: A. Hayder

• Editorial și conținut: Christy Lange, Laura Ranca, Wael Eskandar

• Design grafic: Yiorgos Bagakis

• Dezvoltare website: Laurent Dellere, Saqib Sohail

• Coordonarea și supervizarea proiectului: Christy Lange, Laura Ranca, Lieke Ploeger, Marek Tuszynski, Safa Ghnaim, Wael Eskandar

Această resursă a fost dezvoltată ca parte a proiectului Inițiativa de Jurnalism Colaborativ și Investigativ (CIJI), cofinanțat de Comisia Europeană în cadrul Proiectului pilot: „Sprijinirea jurnalismului investigativ și a libertății presei în UE” (DG CONNECT).

Acest text reflectă opinia autorului, iar Comisia nu este responsabilă pentru modul în care informațiile din el sunt utilizate.